POLITICA OMULUI
Constantin Mehedintu
LEGILE GENERALE ALE UNIVERSULUI
A) Legile Firii.
=Legea atractiei,luptei si unitatii contrariilor.
=Legea trecerii schimbarilor cantitative an schimbari
calitative.(vezi materialismul dialectic)
calitative.(vezi materialismul dialectic)
=Legea evolutiei de la simplu la complex si invers.(Orice
entitate,cand asi atinge masura,evolueaza spre a nu nai fi)
entitate,cand asi atinge masura,evolueaza spre a nu nai fi)
=Legea selectiei calitative.(Fiecare forma de a fi succesi-
va trebuie sa fie mai performanta decat predecesoarea sa.)
va trebuie sa fie mai performanta decat predecesoarea sa.)
=Legea necesitatii de a fi.(Nivelele structurale superioare
determina functiile nivelelor structurale inferioare pentru
a-si sustine propriile functii.)
determina functiile nivelelor structurale inferioare pentru
a-si sustine propriile functii.)
B) Legile Morale
=Nu crede an idoli.
=Cinsteste ziua a saptea din saptamana de lucru ca
sa nu te debusolezi an mersul lucrurilor.
sa nu te debusolezi an mersul lucrurilor.
=Cinsteste-ti aproapele,indiferent care este
dintre semenii tai.
dintre semenii tai.
C) Legea lantului trofic
= Necesitatea de a fi determina,an universul negru, atractia schemelor de a fi
a celor mai simple forme de a fi contrarii, ale materiei an miscare.
a celor mai simple forme de a fi contrarii, ale materiei an miscare.
= Atractia contrariilor antretine neantrerupt lupta dintre ele pentru
suprematie.
suprematie.
= Lupta contrariilor determina unitatea lor an sensul de a fi.
= Legea atractiei,luptei si unitatii contrariilor determina legea trecerii
schimbarilor cantitative an schimbari calitative s.a.m.d.
schimbarilor cantitative an schimbari calitative s.a.m.d.
TEORIA EXISTENTEI
Energocorpuscularitatea
Este proprietatea materiei an miscare de a fi simultan energie si corpuscul.La orice nivel de organizare structurala nimic nu este numai energie si nimic nu este numai
corpuscul.Pornind de la granita micro a universului alb,
infinitonii se grupeaza an perchi pe scara de organizare
structurala a materiei an miscare. Fotonii,protonii,elec-
tronii si atomii la fel.Toate aceste forme de a fi ale ma-
teriei an miscare au anumite viteze de deplasare si forte
de impact.Intrand an zona de agregare a substantei,obser-
vam ca praful cosmic,rezultat al aglomerarii atomilor si
moleculelor,se corpuscularizeaza dupa acelasi model an mi-
crometeoriti,meteoriti,asteroizi,planete si stele.Cu cat
corpurile cosmice dobandesc o masa mai mare an circuitul
integrarii structurale,cu atat se apropie mai mult de for-
ma sferica ce le asigura stabilitatea geomorfica si copia-
za modelul de organizare al atomului an sisteme planetare.
corpuscul.Pornind de la granita micro a universului alb,
infinitonii se grupeaza an perchi pe scara de organizare
structurala a materiei an miscare. Fotonii,protonii,elec-
tronii si atomii la fel.Toate aceste forme de a fi ale ma-
teriei an miscare au anumite viteze de deplasare si forte
de impact.Intrand an zona de agregare a substantei,obser-
vam ca praful cosmic,rezultat al aglomerarii atomilor si
moleculelor,se corpuscularizeaza dupa acelasi model an mi-
crometeoriti,meteoriti,asteroizi,planete si stele.Cu cat
corpurile cosmice dobandesc o masa mai mare an circuitul
integrarii structurale,cu atat se apropie mai mult de for-
ma sferica ce le asigura stabilitatea geomorfica si copia-
za modelul de organizare al atomului an sisteme planetare.
—
Originea Gravitatiei
Se afla an corpurile cosmice.Orice corp sferic cosmic poa-
te fi planeta sau stea.Pe masura ce planetele cresc,pe sea-
ma prafului cosmic,datorita frigului cosmic se compreseaza
spre centru,spargand progresiv an centru,structurile cris-
taline, moleculare,atomice si nucleare.Functie de presiunea
interna,acestea emit amprejurul lor progresiv radiatie in-
frarosie,radiatie electronica si radiatie protonica,an ca-
zul planetelor gigant.Aceasta radiatie energocorpusculara
genereaza amprejurul planetei un camp electromagnetic pe de
o parte si un defect de masa an raport cu volumul planetei,
care se concretizeaza an fenomenul de atractie a maselor cu
viteza mai mica de deplasare decat a celor disipate de ca-
tre aceasta,pentru a-si anihila defectul de masa.Cu cat
planeta este mai mare,cu atat radiatia ei este mai puterni-
ca si implicit forta de atractie a maselor mai mare.Asa cum
an czul atomilor vectorii fortei tari se ansumeaza aritme-
tic si genereaza atomi cu mase din ce an ce mai mari spre
a atinge masura atomului,tot asa si an cazul sistemelor
planetare vectorii fortei slabe se ansumeaza an masele a-
cestora spre a le atinge masura.
te fi planeta sau stea.Pe masura ce planetele cresc,pe sea-
ma prafului cosmic,datorita frigului cosmic se compreseaza
spre centru,spargand progresiv an centru,structurile cris-
taline, moleculare,atomice si nucleare.Functie de presiunea
interna,acestea emit amprejurul lor progresiv radiatie in-
frarosie,radiatie electronica si radiatie protonica,an ca-
zul planetelor gigant.Aceasta radiatie energocorpusculara
genereaza amprejurul planetei un camp electromagnetic pe de
o parte si un defect de masa an raport cu volumul planetei,
care se concretizeaza an fenomenul de atractie a maselor cu
viteza mai mica de deplasare decat a celor disipate de ca-
tre aceasta,pentru a-si anihila defectul de masa.Cu cat
planeta este mai mare,cu atat radiatia ei este mai puterni-
ca si implicit forta de atractie a maselor mai mare.Asa cum
an czul atomilor vectorii fortei tari se ansumeaza aritme-
tic si genereaza atomi cu mase din ce an ce mai mari spre
a atinge masura atomului,tot asa si an cazul sistemelor
planetare vectorii fortei slabe se ansumeaza an masele a-
cestora spre a le atinge masura.
—
Cum se formeaza sistemele planetare.
Fiecare planeta,pe masura ce creste,aduna an jurul sau un
sistem de sateliti care la randul lor cresc odata cu aceas-
ta.Pe masura ce planeta emite radiatie protonica,tot mai
puternica si sistemul de sateliti ansumeaza o masa egala cu
masa planetei,ancepe fenomenul de fuziune nucleara a aces-teia,
adica de transformare an stea.Frigul cosmic care favo-rizeaza
condensarea substantei,nu permite explozia acesteia
si ai asigura,corespunzator starii an care se afla,stabili-
tatea volumetrica.In situatia an care proaspatul sistem
planetar a evoluat an cadrul altui sistem planetar, ,,ste-
lele” ,fiind de aceeasi polaritate geomagnetica,se resping
si astfel noul sistem planetar porneste pe o traiectorie
care are menirea sa al plaseze unde ai este locul an siste-
mul galactic.Aceeasi soarta o au si sistemele planetare so-
litare care provin de pe langa stele care au murit.
sistem de sateliti care la randul lor cresc odata cu aceas-
ta.Pe masura ce planeta emite radiatie protonica,tot mai
puternica si sistemul de sateliti ansumeaza o masa egala cu
masa planetei,ancepe fenomenul de fuziune nucleara a aces-teia,
adica de transformare an stea.Frigul cosmic care favo-rizeaza
condensarea substantei,nu permite explozia acesteia
si ai asigura,corespunzator starii an care se afla,stabili-
tatea volumetrica.In situatia an care proaspatul sistem
planetar a evoluat an cadrul altui sistem planetar, ,,ste-
lele” ,fiind de aceeasi polaritate geomagnetica,se resping
si astfel noul sistem planetar porneste pe o traiectorie
care are menirea sa al plaseze unde ai este locul an siste-
mul galactic.Aceeasi soarta o au si sistemele planetare so-
litare care provin de pe langa stele care au murit.
—
Cum mor stelele
Odata aprinsa noua stea evolueaza de la rosu la alb,cand
asi atinge masura,dupa care evolueaza spre a nu mai fi,a-
dica spre albastru,cand se destrama datorita declansarii
reactiei de dezintegrare infinitonica.Masa acesteia,care
nu mai poate sa antretina sistemul planetar de care mai
dispune,este atrasa de centrele de forta dimprejurul ei fa-
cilitandu-le evolutia,an peisajul galactic.
asi atinge masura,dupa care evolueaza spre a nu mai fi,a-
dica spre albastru,cand se destrama datorita declansarii
reactiei de dezintegrare infinitonica.Masa acesteia,care
nu mai poate sa antretina sistemul planetar de care mai
dispune,este atrasa de centrele de forta dimprejurul ei fa-
cilitandu-le evolutia,an peisajul galactic.
INDIVIDUL SI SOCIETATEA
Sant contrariile lumii a caror contradictie
trebuie antretinuta an echilibru.Favorizarea
uneia sau alteia duce la destramarea unitatii
lor si sfarsitul civilizatiei pe care o creeaza.
Individul are nevoie de proprietate si servicii,
societatea are nevoie de identitate si sustinere.
Individul nu poate suprvietuii an afara societatii,
societatea nu poate fi fara indivizi.Individul nu
poate ajunge la constiinta de sine fara experienta
sociala,societatea nu poate atinge Calitatea de Om
fara indivizi responsabili.Activitatea individului
fara reguli de conduita care sa satisfaca necesitatile
societatii,este la fel de nociva ca si discriminarea
sa de catre societate.De aceea necesitatea de a fi a
societatii ai impune smecherului sa nu fure.Cand
statul,prin functionarii sai,se lasa corupt si este
de partea smecherilor societatea este capitalista si
regimul politic democratic.Cand statul este de partea
fraieritilor si ai prigoneste pe smecheri societatea
este comunista si regimul politic totalitar.Limitand
adaosul comercial si introducand normativele de pret
pentru materii prime,energie si forta de munca
smecherul nu mai poate sa fure, contradictia dintre
bogat si sarac se mentine an echilibru,iar viata
economicosociala se desfasoara an ordine si armonie.
Fara punerea an acord a legilor firii cu necesitatile
individului si pe acesta cu legile morale societatea
umana nu poate sa iasa din lumea animala si sa
construiasca OMUL in fiecare individ an parte.
trebuie antretinuta an echilibru.Favorizarea
uneia sau alteia duce la destramarea unitatii
lor si sfarsitul civilizatiei pe care o creeaza.
Individul are nevoie de proprietate si servicii,
societatea are nevoie de identitate si sustinere.
Individul nu poate suprvietuii an afara societatii,
societatea nu poate fi fara indivizi.Individul nu
poate ajunge la constiinta de sine fara experienta
sociala,societatea nu poate atinge Calitatea de Om
fara indivizi responsabili.Activitatea individului
fara reguli de conduita care sa satisfaca necesitatile
societatii,este la fel de nociva ca si discriminarea
sa de catre societate.De aceea necesitatea de a fi a
societatii ai impune smecherului sa nu fure.Cand
statul,prin functionarii sai,se lasa corupt si este
de partea smecherilor societatea este capitalista si
regimul politic democratic.Cand statul este de partea
fraieritilor si ai prigoneste pe smecheri societatea
este comunista si regimul politic totalitar.Limitand
adaosul comercial si introducand normativele de pret
pentru materii prime,energie si forta de munca
smecherul nu mai poate sa fure, contradictia dintre
bogat si sarac se mentine an echilibru,iar viata
economicosociala se desfasoara an ordine si armonie.
Fara punerea an acord a legilor firii cu necesitatile
individului si pe acesta cu legile morale societatea
umana nu poate sa iasa din lumea animala si sa
construiasca OMUL in fiecare individ an parte.
ECONOMIA DE PIATA
Este economia guvernata de legea junglei,an care
elementele pietii sant prada comerciantilor
intermediari si la cheremul politicienilor perfizi.Este economia
an care marea majoritate a populatiei saraceste,
an timp ce banii din piata se acumuleaza an mana
unui grup restrans de profitori deveniti actionari la banci
comerciale cu creditele carora tind sa fure an continuare
veniturile celor saraci.Cand bancile ancep sa controleze
circulatia banilor an piata se instaleza criza economica,
masele saracite se revolta,decapiteza regimul politic
care asigura protectie hotilor si bancherilor si se
instaleaza anarhia daca nu sant conditii pentru aparitia
regimurilor consonantiste, care sa impuna norme de conduita
economico-sociala morala.
elementele pietii sant prada comerciantilor
intermediari si la cheremul politicienilor perfizi.Este economia
an care marea majoritate a populatiei saraceste,
an timp ce banii din piata se acumuleaza an mana
unui grup restrans de profitori deveniti actionari la banci
comerciale cu creditele carora tind sa fure an continuare
veniturile celor saraci.Cand bancile ancep sa controleze
circulatia banilor an piata se instaleza criza economica,
masele saracite se revolta,decapiteza regimul politic
care asigura protectie hotilor si bancherilor si se
instaleaza anarhia daca nu sant conditii pentru aparitia
regimurilor consonantiste, care sa impuna norme de conduita
economico-sociala morala.
CORUPTIA
Ester forma de manifestare a crizei morale si cauza
crizelor economice si sociale.
Este efectul prezentei politicianului an administratia
centrala care nu poate sa serveasca interesul social deoarece
are obligatia fata de cei care l-au numit sa se servessa
de interesul social pentru a le satisface interesele personale
si de grup.Orice partid serveste interesele personale ale
unora an dauna altora.Asadar nici un partid nu serveste
interesele personale ale tuturor.Desfiintarea partidelor
este singura solutie pentru moralizarea relatiilor sociale
si realizarea progresului sociospiritual.Oricat s-ar da an
gat hotii din administratie,altii le vor lua locul pentru
ca mafia politica se repliaza si va ataca banul public din alta
perspectiva.Indiferent ca sant la putere sau an opozitie
partidele sant implicate neantrerupt an administratie si rostul
lor nu este interesul social ci aservirea interesului social
interesului membrilor lor.Supunerea functionarului legii,
a alesului opiniei publice si desfiintarea partidelor politice
este o necesitate vitala pentru a evita colapsul civilizatiei
umane globalizata, dupa modelul celor locale cunoscute din istorie.
crizelor economice si sociale.
Este efectul prezentei politicianului an administratia
centrala care nu poate sa serveasca interesul social deoarece
are obligatia fata de cei care l-au numit sa se servessa
de interesul social pentru a le satisface interesele personale
si de grup.Orice partid serveste interesele personale ale
unora an dauna altora.Asadar nici un partid nu serveste
interesele personale ale tuturor.Desfiintarea partidelor
este singura solutie pentru moralizarea relatiilor sociale
si realizarea progresului sociospiritual.Oricat s-ar da an
gat hotii din administratie,altii le vor lua locul pentru
ca mafia politica se repliaza si va ataca banul public din alta
perspectiva.Indiferent ca sant la putere sau an opozitie
partidele sant implicate neantrerupt an administratie si rostul
lor nu este interesul social ci aservirea interesului social
interesului membrilor lor.Supunerea functionarului legii,
a alesului opiniei publice si desfiintarea partidelor politice
este o necesitate vitala pentru a evita colapsul civilizatiei
umane globalizata, dupa modelul celor locale cunoscute din istorie.
Sant cele doua pietre de moara(extreme) care au
macinat lumea pana an prezent.
Liberalismul presupune democratie sociala
si libertate individuala,
comunismul presupune autoritate sociala
si constrangere individuala.
Si liberalismul si comunismul au determinat
falimentul economicosocial,primul prin liberalizarea
adaosului comercial iar al doilea prin expropierea
individului uman.Solutia pentru o societate
viabila este Consonantismul care reglementeaza moral
adaosul comercial, stimuleaza economic
initiativa privata si asigura dreptatea sociala.
macinat lumea pana an prezent.
Liberalismul presupune democratie sociala
si libertate individuala,
comunismul presupune autoritate sociala
si constrangere individuala.
Si liberalismul si comunismul au determinat
falimentul economicosocial,primul prin liberalizarea
adaosului comercial iar al doilea prin expropierea
individului uman.Solutia pentru o societate
viabila este Consonantismul care reglementeaza moral
adaosul comercial, stimuleaza economic
initiativa privata si asigura dreptatea sociala.
PROGRAMUL POLITIC
Este un ansambu de masuri preconizate antr-un context
virtual de dezvoltare economicosociala a unei natiuni
din perspectiva realizarii unui nivel de civilizatie
mai ridicat decat cel existent si de crestere a bunastarii
fiecarui individ uman an parte.Programul politic are
an vedere,an primul rand,etica sociomorala si an doilea
rand dezvoltarea posibilitatilor materiale si spirituale
pentru realizarea progresului tehnologic necesar satisfacerii
tuturor trebuintelor individuale si sociale.Nu trebuie sa
fie nici discriminatoriu dar nici populist.An abordarea
problematicii economicosociale trebuie sa porneasca de
normele morale si sa se integreze an cerintele legilor
firii astfel ancat contradictia dintre bogat si sarac
sa fie tinuta an echilibru si sa nu fie generator de
frictiuni sociospirituale.Orice alta constructie
ideatica ce nu tine cont de legile generale ale
universului nu este un program politic ci un manifest
de anvrajbire a claselor sociale si de satisfacere a
intereselor meschine ale unora care anca nu s-au desprins
din regnul animal.
virtual de dezvoltare economicosociala a unei natiuni
din perspectiva realizarii unui nivel de civilizatie
mai ridicat decat cel existent si de crestere a bunastarii
fiecarui individ uman an parte.Programul politic are
an vedere,an primul rand,etica sociomorala si an doilea
rand dezvoltarea posibilitatilor materiale si spirituale
pentru realizarea progresului tehnologic necesar satisfacerii
tuturor trebuintelor individuale si sociale.Nu trebuie sa
fie nici discriminatoriu dar nici populist.An abordarea
problematicii economicosociale trebuie sa porneasca de
normele morale si sa se integreze an cerintele legilor
firii astfel ancat contradictia dintre bogat si sarac
sa fie tinuta an echilibru si sa nu fie generator de
frictiuni sociospirituale.Orice alta constructie
ideatica ce nu tine cont de legile generale ale
universului nu este un program politic ci un manifest
de anvrajbire a claselor sociale si de satisfacere a
intereselor meschine ale unora care anca nu s-au desprins
din regnul animal.
PROVERBE POLITICE
Asemanarea dintre magar si,,enorias" este ca
amandoi asi poarta crucea si se lasa ampovarati.
Diferenta dintre un suveran si un democrat este ca
suveranul ai conduce pe sustinatori iar democratul
este condus de sustinatori.
Contrariile vietii sociospirituale sant democratia
si autocratia.
Democratia presupune libertate individuala si
anarhie sociala.
Autocratia presupune constrangere sociala si
demobilizare individuala.
Consonantismul presupune initiativa individuala si
coordonare sociomorala.
Fara stiinta(experienta sociala subiectivata),individul
uman nu ajunge niciodata la regasirea de sine.
Antr-o afacere castiga ambii parteneri,antr-o hotie
numai unul.
Diferenta dintre alegator si ales este ca primul traieste
cu speranta unei vieti mai bune iar al doilea cu
sperata viata mai buna.
Dictonul tampitului spune sa nu faci ce face popa,ci sa faci ce
zice popa.
Unii se duc la scoala sa anvete carte,altii sa le faca
pe plac parintilor.
De averea si urmasii hotului s-a ales antodeauna praful.
Cand guverneaza gospodarii poporul se aduna,cand guverneaza
jagardelele poporul se destrama.
Politica este activitatea care are drept scop organizarea
activitatii economicosociale anspre ridicarea nivelului de
trai al poporului si a Calitatii de Om an fiecare individ.
Politica nu fac decat indivizii umani morali.
Orice menegement care nu realizeaza cele doua deziderate din
definitia politicii se numeste tradare a interesului public
si poate fi pedepsit ca annalta tradare an sens juridic.
Cine nu are batran sa mearga la biblioteca sau sa navigheze
pe internet.
Decat ca musca an lapte mai bine ca magarul an turma de oi.
Hotul aspira la sefie,nu pentru ca stie ce trebuie facut
pentru a le fi mai bine la toti,ci pentru ca vrea sa ai fie
mai bine lui.
Hotul este cel mai smecher an prezent si cel mai prost
an viitor.
Trecutul este judecat de viitor an prezent,iar prezentul
de trecut an viitor.
Taurul nu stie nici de ieri,nici de azi,nici de
nu are nici pretentia sa fie considerat
Lumea este plina de posibilitati,uita-te amprejurul
tau si vezi care ti se potriveste.
Capul plecat sabia nu-l taie,dar este scuipat
de toti care al cunosc.
SINGURA SOLUTIE
Este desfiintarea intermediarilor din piata.
Ei sant cei care au falimentat productia autohtona de marfuri,
Ei sant cei care fura banul din piata cu adaosurile comerciale nesimtite,
Ei sant cei care se unesc si tin pretul pentru a promova sau scoate
din piata pe cei care intentioneaza sa faca comert cinstit,
Ei sant cei care fac jocul cercurilor de interese oculte,
Ei sant cei care au determinat rasismul,
Ei sant cei care finanteaza terorismul,
Ei sant cei care determina,cu institutiile lor financiare,iobagia
mileniului trei.
Ei sant cei care determina masele saracite sa decapiteze politicienii
care nu le mai convin.
Ei sant cei care au determinat si finantat toate razboaiele din istorie.
Ei sant fata perfida care urmareste sa castige fara munca si sa
stapaneasca fara drept.
Ei sant cei care au falimentat productia autohtona de marfuri,
Ei sant cei care fura banul din piata cu adaosurile comerciale nesimtite,
Ei sant cei care se unesc si tin pretul pentru a promova sau scoate
din piata pe cei care intentioneaza sa faca comert cinstit,
Ei sant cei care fac jocul cercurilor de interese oculte,
Ei sant cei care au determinat rasismul,
Ei sant cei care finanteaza terorismul,
Ei sant cei care determina,cu institutiile lor financiare,iobagia
mileniului trei.
Ei sant cei care determina masele saracite sa decapiteze politicienii
care nu le mai convin.
Ei sant cei care au determinat si finantat toate razboaiele din istorie.
Ei sant fata perfida care urmareste sa castige fara munca si sa
stapaneasca fara drept.
VIITORUL LUMII
Dupa distrugera pietelor locale,zonale sau a
pietei globale de catre transnationalele comerciale
se ajunge la:
pietei globale de catre transnationalele comerciale
se ajunge la:
EFECTELE FINALE ALE SOCIETATII CAPITALISTE.
- investitiile scad an toate domeniile de activitate;
- forta de munca migreaza,dupa venituri decente,de la o piata la alta;
- productia de marfuri atinge cel mai scazut nivel;
- inflatia atinge cote paroxistice si comerciantii intermediari,dupa ce
falimenteaza toti producatorii autohtoni si termina cu contrabanda,
cu marfuri pirat si secand hand,intra an faliment;
- veniturile banesti ale populatiei scad la cote insuportabile;
- bancile intra an faliment;
- statele si politicienii se nimicesc;
- revolutionarii declanseaza revolutia consonantista.
si la:
- investitiile scad an toate domeniile de activitate;
- forta de munca migreaza,dupa venituri decente,de la o piata la alta;
- productia de marfuri atinge cel mai scazut nivel;
- inflatia atinge cote paroxistice si comerciantii intermediari,dupa ce
falimenteaza toti producatorii autohtoni si termina cu contrabanda,
cu marfuri pirat si secand hand,intra an faliment;
- veniturile banesti ale populatiei scad la cote insuportabile;
- bancile intra an faliment;
- statele si politicienii se nimicesc;
- revolutionarii declanseaza revolutia consonantista.
si la:
EFECTELE REVOLUTIEI CONSONANTISTE
- factorul politic revolutionar depolitizeaza administratia
la toate nivelele;
- populatia ocupata creste pe seama investitiilor private,
finantate de stat,an productia de marfuri si servicii.
- veniturile populatiei cresc si stimuleaza consumul;
- productia este calibrata de stat dupa necesarul
de consum si de dezvoltare sociospirituala a societatii.
- comertul intermediar,contrabanda si evaziunea fiscala dispar datorita
legiferarii constitutionale a adaosului comercial total de 10%.
Deci nu trebuie sa ne facem probleme,pentru ca lumea va avea un nou
anceput cu programul politic consonantist.
- factorul politic revolutionar depolitizeaza administratia
la toate nivelele;
- populatia ocupata creste pe seama investitiilor private,
finantate de stat,an productia de marfuri si servicii.
- veniturile populatiei cresc si stimuleaza consumul;
- productia este calibrata de stat dupa necesarul
de consum si de dezvoltare sociospirituala a societatii.
- comertul intermediar,contrabanda si evaziunea fiscala dispar datorita
legiferarii constitutionale a adaosului comercial total de 10%.
Deci nu trebuie sa ne facem probleme,pentru ca lumea va avea un nou
anceput cu programul politic consonantist.
Ca si inflatia,contrabanda ste efectul
liberalizarii adaosului comercial.Cand
adaosul comercial depaseste limita care
al justifica,pretul de comercializare la
consumator nu mai reprezinta doar efortul
de producere si de comercializare al marfii
ci si infractiunea comerciantului de a fura
banul din piata.Cu cat pretul de comercializare
al unei marfi depaseste mai mult pretul
moral al acesteia cu atat se creeaza posibilitati
mai mari celor care stau la panda sa castige
si ei banul fara munca,comerciantilor de contrabanda.
Acesti comercianti sant comerciantii intermediari
ilegali care speculeaza diferenta mare dintre
pretul de cost,moral,al marfii si pretul
ei de comercializare creata de comerciantii
intermediari legali.De regula comerciantii
contrabandisti comercializeaza marfuri din alte
piete cu preturi mai mici,mituind vamesii
si reprezentanti fiscului.Asadar contrabanda
cu marfuri pirat si secand hand este efectul tot al
idioteniei politice care preconizeaza ca cererea
si oferta regleza pretul an piata dar care nu
tine cont ca comerciantii se solidarizeaza an
sustinerea pretului unic la consumator.
Guvernantii corupti sant la mana mafiei comerciale
care fura banul din piata si care mai devreme
sau mai tarziu ai vor arunca poporului sa ai
linseze ca au fost prosti.Tentatia individului
uman de a castiga banul si trai fara munca apare
din natura sa animalica,care an conditii de
organizare a vietii economico sociale morale duce la
gasirea unor solutii ingineresti si tehnologii
avanate de producere a bunurilor de consum
dar care an conditii imorale duce la fraudarea
pietii cu preturi imorale, falimentarea
producatorilor autohtoni de marfuri si criza.Cu alte
cuvinte contrabanda este forma ilegala de fraudare
a pietii si de vina sant,nu cei care o practica
ci cei care au anselat poporul an campania electorala
ca se pricep si ai vor organiza viata an folosul
tuturor,dar care de fapt au cerut puterea pentru
ai devaliza piata si a se capatui.
liberalizarii adaosului comercial.Cand
adaosul comercial depaseste limita care
al justifica,pretul de comercializare la
consumator nu mai reprezinta doar efortul
de producere si de comercializare al marfii
ci si infractiunea comerciantului de a fura
banul din piata.Cu cat pretul de comercializare
al unei marfi depaseste mai mult pretul
moral al acesteia cu atat se creeaza posibilitati
mai mari celor care stau la panda sa castige
si ei banul fara munca,comerciantilor de contrabanda.
Acesti comercianti sant comerciantii intermediari
ilegali care speculeaza diferenta mare dintre
pretul de cost,moral,al marfii si pretul
ei de comercializare creata de comerciantii
intermediari legali.De regula comerciantii
contrabandisti comercializeaza marfuri din alte
piete cu preturi mai mici,mituind vamesii
si reprezentanti fiscului.Asadar contrabanda
cu marfuri pirat si secand hand este efectul tot al
idioteniei politice care preconizeaza ca cererea
si oferta regleza pretul an piata dar care nu
tine cont ca comerciantii se solidarizeaza an
sustinerea pretului unic la consumator.
Guvernantii corupti sant la mana mafiei comerciale
care fura banul din piata si care mai devreme
sau mai tarziu ai vor arunca poporului sa ai
linseze ca au fost prosti.Tentatia individului
uman de a castiga banul si trai fara munca apare
din natura sa animalica,care an conditii de
organizare a vietii economico sociale morale duce la
gasirea unor solutii ingineresti si tehnologii
avanate de producere a bunurilor de consum
dar care an conditii imorale duce la fraudarea
pietii cu preturi imorale, falimentarea
producatorilor autohtoni de marfuri si criza.Cu alte
cuvinte contrabanda este forma ilegala de fraudare
a pietii si de vina sant,nu cei care o practica
ci cei care au anselat poporul an campania electorala
ca se pricep si ai vor organiza viata an folosul
tuturor,dar care de fapt au cerut puterea pentru
ai devaliza piata si a se capatui.
COMERCIANTUL
Este agentul social care pune marfurile an vanzare si creeaza piata functie
de interesul lui de castig.Cand comerciantul vinde marfurile produse de el
economia sociala are de castigat an sensul ca banul obtinut se reantoarce
la producatorul de marfuri.Cand comerciantul vinde marfurile produse de
altul,banul castigat din adaosul comercial supradimensionat nu mai ajunge
la producator,ci alimenteaza venituri ilicite care intra an circuitul
cumpararii si revanzarii marfurilor din piata annainte de a ajunge la
consumator.Comerciantul, care nu produce marfuri, speculeaza diferenta de
pret a marfurilor generata de densitatea lor an piata,de diferenta de
calitate si de necesarul consumului.Acest tip de activitate,lasata la
voia antamplarii,determina acumularea banului din piata an mana unor insi
care neproducand marfuri si sufocandui pe producatorii autohtoni cu marfuri
pirat si secanhand,aduse din alte piete, determina scaderea periculoasa a
productiei de marfuri autohtona,aparitia somajului,falimentul producatorilor
si ulterior lipsa banului din piata,criza economica si criza sociala care conduce
la aparitia regimurilor politice totalitare si razboaie.Adaosul comercial
nejustificat moral si comertul cu marfuri pirat si secanhand au fost cauzele
tuturor cataclismelor sociale de pana acum.Comerciantul intermediar necontrolat de
suprastructura sociala devine,prin puterea banului,virusul cel mai feroce
din organismul economicosocial al civilizatiei umane.
de interesul lui de castig.Cand comerciantul vinde marfurile produse de el
economia sociala are de castigat an sensul ca banul obtinut se reantoarce
la producatorul de marfuri.Cand comerciantul vinde marfurile produse de
altul,banul castigat din adaosul comercial supradimensionat nu mai ajunge
la producator,ci alimenteaza venituri ilicite care intra an circuitul
cumpararii si revanzarii marfurilor din piata annainte de a ajunge la
consumator.Comerciantul, care nu produce marfuri, speculeaza diferenta de
pret a marfurilor generata de densitatea lor an piata,de diferenta de
calitate si de necesarul consumului.Acest tip de activitate,lasata la
voia antamplarii,determina acumularea banului din piata an mana unor insi
care neproducand marfuri si sufocandui pe producatorii autohtoni cu marfuri
pirat si secanhand,aduse din alte piete, determina scaderea periculoasa a
productiei de marfuri autohtona,aparitia somajului,falimentul producatorilor
si ulterior lipsa banului din piata,criza economica si criza sociala care conduce
la aparitia regimurilor politice totalitare si razboaie.Adaosul comercial
nejustificat moral si comertul cu marfuri pirat si secanhand au fost cauzele
tuturor cataclismelor sociale de pana acum.Comerciantul intermediar necontrolat de
suprastructura sociala devine,prin puterea banului,virusul cel mai feroce
din organismul economicosocial al civilizatiei umane.
CRIZELE LUMII
CRIZA CULTURALA
Apare cand viata economicosociala se bazeaza pe doctrina
politica imorala.
CRIZA MORALA
Apare cand an viata economicosociala actioneza agenti
economici care fac afaceri cu statul.
CRIZA FINANCIARA
Apare cand banul din piata este devalorizat de marimea preturilor
marfurilor si capitalizat an banci pentru a-l vinde populatiei
sub forma de credite.
CRIZA ECONOMICA
Apare cand contravaloarea fortei de munca este mai mica decat
contravaloarea bunurilor de consum din piata.
CRIZA SOCIALA
Apare cand numarul saracilor,din economie, este de trei ori mai
mare decat numarul bogatilor.
Apare cand viata economicosociala se bazeaza pe doctrina
politica imorala.
CRIZA MORALA
Apare cand an viata economicosociala actioneza agenti
economici care fac afaceri cu statul.
CRIZA FINANCIARA
Apare cand banul din piata este devalorizat de marimea preturilor
marfurilor si capitalizat an banci pentru a-l vinde populatiei
sub forma de credite.
CRIZA ECONOMICA
Apare cand contravaloarea fortei de munca este mai mica decat
contravaloarea bunurilor de consum din piata.
CRIZA SOCIALA
Apare cand numarul saracilor,din economie, este de trei ori mai
mare decat numarul bogatilor.
LEGILE LUMII
Unde sant doi antr-o relatie natura pune unul sef.
Unde sant trei antr-o relatie natura gaseste cel
putin un smecher.
Daca smecherul nu este supus de majoritate, societatea
se destrama.
Unde turma se supune liderului moral,ancepe constructia
Omului.
A fi moral anseamna a fi anspre ordinea si armonia lumii
Unde sant trei antr-o relatie natura gaseste cel
putin un smecher.
Daca smecherul nu este supus de majoritate, societatea
se destrama.
Unde turma se supune liderului moral,ancepe constructia
Omului.
A fi moral anseamna a fi anspre ordinea si armonia lumii
COMERTUL
Comertul licit(moral) este cauza vietii umane deoarece orice relatie
sociala este o relatie de schimb.Comertul ilicit este cauza tuturor
dezastrelor sociospirituale.Asa cum cercul determina esenta naturii,an
procesul de materializare,tot asa comertul determina esenta Omului
an procesul de civilizare a lumii.Omul este o calitate care vine
din trecut ca rod al experientei sociospirituale si numai cine studiaza
si antelege trecutul poate sa vada cum se prefigureaza viitorul social.Comertul
este efectul necesitatii de a fi a individului uman si al defineste
atat ca entitate sociospirituala cat si calitate morala.De semnificatia
actului de schimb dintre indivizi depinde calitatea societatii pe
care o antemeiaza.Societatea bazata pe mentalitatea smecherului a dat
faliment tuturor civilizatiilor de pana acum.Singura solutie pentru
trecerea civilizatiei umane la o calitate superioara este moralizarea
actului de schimb dintre individ si societate si de responsabilizare
juridica a guvernantului pentru calitatea menegementului actului de schimb.
Resposabilizarea politica de pana acum s-a dovedit o farsa a clasei
politice facuta cetateanului,si un act de sinucidere sociala.Democratia
fara dictatura necesitatii de a fi an ordine si armonie a fiecarui
cetatean este o aberatie care conduce la anarhie si ulterior la totalitarism.
sociala este o relatie de schimb.Comertul ilicit este cauza tuturor
dezastrelor sociospirituale.Asa cum cercul determina esenta naturii,an
procesul de materializare,tot asa comertul determina esenta Omului
an procesul de civilizare a lumii.Omul este o calitate care vine
din trecut ca rod al experientei sociospirituale si numai cine studiaza
si antelege trecutul poate sa vada cum se prefigureaza viitorul social.Comertul
este efectul necesitatii de a fi a individului uman si al defineste
atat ca entitate sociospirituala cat si calitate morala.De semnificatia
actului de schimb dintre indivizi depinde calitatea societatii pe
care o antemeiaza.Societatea bazata pe mentalitatea smecherului a dat
faliment tuturor civilizatiilor de pana acum.Singura solutie pentru
trecerea civilizatiei umane la o calitate superioara este moralizarea
actului de schimb dintre individ si societate si de responsabilizare
juridica a guvernantului pentru calitatea menegementului actului de schimb.
Resposabilizarea politica de pana acum s-a dovedit o farsa a clasei
politice facuta cetateanului,si un act de sinucidere sociala.Democratia
fara dictatura necesitatii de a fi an ordine si armonie a fiecarui
cetatean este o aberatie care conduce la anarhie si ulterior la totalitarism.
CRIZA CAPITALISMULUI
Este determinata de hotia intermediarilor din viata economico-sociala
care fura banul din piata ca urmare a liberalizarii adaosului
comercial an sensul idioteniei politice ca cererea si oferta regleaza
piata.Niciodata nu s-a luat an considerare faptul ca intermediarii
se solidarizeaza an sustinerea unor preturi profitabile lor pe
seama producatorilor si consumatorilor.Factorul politic devine orb,
datorita implicarii politicienilor an afaceri cu statul si nu
realizeaza ca raportul dintre bogati si saraci devine periculos.
Idiotenia ca cererea si oferta regleza piata a distrus toate
civilizatiile de pana acum.Criza capitalismului s-a globalizat,
necesitatea de a fi a lumii conduce popoarele sa-si decapiteze
guvernantii corupti si pana nu se va trece la societatea consonantista
an care stalpul de referinta este Omul, statele nu
vor fi guvernate.Anarhia se globalizeaza,natalitatea scade
vertiginos,deculturalizarea este un fenomen de masa si lumea
este nevoita sa o ia de la anceput.Legea necesitatii de a fi este
oarba si cine nu se ancadreaza an tiparul ei este cizelat pana
la ultima farama de neam.
care fura banul din piata ca urmare a liberalizarii adaosului
comercial an sensul idioteniei politice ca cererea si oferta regleaza
piata.Niciodata nu s-a luat an considerare faptul ca intermediarii
se solidarizeaza an sustinerea unor preturi profitabile lor pe
seama producatorilor si consumatorilor.Factorul politic devine orb,
datorita implicarii politicienilor an afaceri cu statul si nu
realizeaza ca raportul dintre bogati si saraci devine periculos.
Idiotenia ca cererea si oferta regleza piata a distrus toate
civilizatiile de pana acum.Criza capitalismului s-a globalizat,
necesitatea de a fi a lumii conduce popoarele sa-si decapiteze
guvernantii corupti si pana nu se va trece la societatea consonantista
an care stalpul de referinta este Omul, statele nu
vor fi guvernate.Anarhia se globalizeaza,natalitatea scade
vertiginos,deculturalizarea este un fenomen de masa si lumea
este nevoita sa o ia de la anceput.Legea necesitatii de a fi este
oarba si cine nu se ancadreaza an tiparul ei este cizelat pana
la ultima farama de neam.
RELANSAREA ECONOMIEI MONDIALE
Se poate face decat renuntandu-se la economia de piata.
Economia de piata este generatoare de criza economica prin
suprematia pretului asupra necesitatii de consum.Atata timp
cat cele trei elemente ale vietii economicosociale,productia
de marfuri,comertul si consumul nu satisfac necesitatea umana
a societatii economia mondiala este sortita esecului.Economia
mondiala este guvernata de necesitatile OMULUI,nu de
valoarea profitului.Diferenta dintre economia de piata si economia
mondiala este ca economia de piata satisface cheremul comerciantului
iar economia mondiala este nevoita sa satisfaca necesitatea
consumatorului.Conform logicii universale necesitatea
consumatorului este cauza productiei de marfuri,iar
comerciantul mijlocitorul lor.Nenorocirea lumii
este ca de cele mai multe ori comerciantul ajunge sa faca
legea an piata si stalpii pietii ajung vasalii lui.
Solutia pentru relansarea economiei mondiale este trecerea
la economia consonantista care presupune o viata economicosociala
morala si un interes social uman.
Economia de piata este generatoare de criza economica prin
suprematia pretului asupra necesitatii de consum.Atata timp
cat cele trei elemente ale vietii economicosociale,productia
de marfuri,comertul si consumul nu satisfac necesitatea umana
a societatii economia mondiala este sortita esecului.Economia
mondiala este guvernata de necesitatile OMULUI,nu de
valoarea profitului.Diferenta dintre economia de piata si economia
mondiala este ca economia de piata satisface cheremul comerciantului
iar economia mondiala este nevoita sa satisfaca necesitatea
consumatorului.Conform logicii universale necesitatea
consumatorului este cauza productiei de marfuri,iar
comerciantul mijlocitorul lor.Nenorocirea lumii
este ca de cele mai multe ori comerciantul ajunge sa faca
legea an piata si stalpii pietii ajung vasalii lui.
Solutia pentru relansarea economiei mondiale este trecerea
la economia consonantista care presupune o viata economicosociala
morala si un interes social uman.
IOBAGIA MILENIULUI TREI
Este efectul crizei economice mondiale.
Bancherii forteaza,prin coruptie,mana guvernelor
sa reduca pensiile si salariile bugetarilor si implicit
a celorlalti salariati din mediul privat,ca sa
determine populatia sa se amprumute la ei pentru
a-si satisface nevoile de trai,iar ei sa
ambogateasca si mai mult patronii actionari pe
seama cetateanului saracit si legat
de creditele lor cu necesitatile si averea.
Banccherul administreaza banii furati de patroni
din piata cu preturile imorale aplicate marfurilor si
care s-au constituit actionari la capitalul social al bancii.
Daca an procesul muncii patronul ai fura cetateanului
plusvaloarea creata, cu salariu umilitor,cu creditele bancii
la care este actionar,al devalizeaza pe termen lung si
de venitul saracacios,favorizandu-i posibilitatea de a
cumpara la preturi nesimtite bunurile, create tot
de el,pentru a-si satisface nevoile de trai.
Acesta este efectul furtului banului din piata de catre
comerciantii imorali care va duce la daramarea,
imperialismului economico-financiar, la anarhie, la revolta
maselor mari de saraci si casapirea celor putini si bogati,daca
nu se renunta la jaf si ignoranta.
Capitalismul si-a aprins fitilul,urmeaza carnagiul politic si
trecereala Societatea Consonantista.
Bancherii forteaza,prin coruptie,mana guvernelor
sa reduca pensiile si salariile bugetarilor si implicit
a celorlalti salariati din mediul privat,ca sa
determine populatia sa se amprumute la ei pentru
a-si satisface nevoile de trai,iar ei sa
ambogateasca si mai mult patronii actionari pe
seama cetateanului saracit si legat
de creditele lor cu necesitatile si averea.
Banccherul administreaza banii furati de patroni
din piata cu preturile imorale aplicate marfurilor si
care s-au constituit actionari la capitalul social al bancii.
Daca an procesul muncii patronul ai fura cetateanului
plusvaloarea creata, cu salariu umilitor,cu creditele bancii
la care este actionar,al devalizeaza pe termen lung si
de venitul saracacios,favorizandu-i posibilitatea de a
cumpara la preturi nesimtite bunurile, create tot
de el,pentru a-si satisface nevoile de trai.
Acesta este efectul furtului banului din piata de catre
comerciantii imorali care va duce la daramarea,
imperialismului economico-financiar, la anarhie, la revolta
maselor mari de saraci si casapirea celor putini si bogati,daca
nu se renunta la jaf si ignoranta.
Capitalismul si-a aprins fitilul,urmeaza carnagiul politic si
trecerea
LEGEA JUNGLEI
Este legea celui mai puternic care guverneaza lupta dintre contrariile lumii.
An societatea umana guverneaza lupta dintre indolent si curios,prost si destept,
hot si cinstit,vanzator si cumparator,bogat si sarac,magnat si guvernant.
An piata libera,legea junglei guverneaza lupta dintre comerciantul ilicit si
comerciantul licit.Prin comerciat licit antelegandu-se producatorul de
marfuri cu reteaua proprie de desfacere.Comerciantul ilicit este comerciantul
care speculeaza piata,cumpara de unde se vinde cel mai ieftin si vinde unde
poate sa vanda cel mai scump.Nivelul sau de moralitate este zero.An ambitia
sa de a se ambogatii cat mai usor practica un adaos comercial cat mai favorabil
sie-si dupa preceptul instinctual,,sa fiu cat mai smecher”.Nefiind producator
de marfuri are libertate nelimitata an piata,si reuseste prin artificii de
publicitate si comert pe credit, sa sufoce orice producator de marfuri care
ar putea sa ai strice pretul.Si astfel comerciantul licit este marginalizat
si scos din piata.Odata acaparata piata de comercianti iliciti,inflatia este
la ea acasa,nu rezista nici un guvernant coruptiei,iar magnatii dirijeaza
politica an stat.Toate sant bune pana cand puterea de cumparare a masei de
consumatori scade sub necesarul lor de trai.Atunci ancepe nebunia.Guvernantii
aserviti intereselor lor din piata si intereselor celor care i-au urcat an
functii sant depasiti de situatie,relatiile dintre clasele sociale devin
progresiv violente si cei multi prin forta lucrurilor fac ordine an societate,
adica schimba regimul politic si trec la o noua ordine an relatiile de
comert ale vietii economicosociale.Turnul Babel se daramA iar trecutul
face judecata de apoi.Si an fata lui nu raman decat cei care
fac negot cinstit.
An societatea umana guverneaza lupta dintre indolent si curios,prost si destept,
hot si cinstit,vanzator si cumparator,bogat si sarac,magnat si guvernant.
An piata libera,legea junglei guverneaza lupta dintre comerciantul ilicit si
comerciantul licit.Prin comerciat licit antelegandu-se producatorul de
marfuri cu reteaua proprie de desfacere.Comerciantul ilicit este comerciantul
care speculeaza piata,cumpara de unde se vinde cel mai ieftin si vinde unde
poate sa vanda cel mai scump.Nivelul sau de moralitate este zero.An ambitia
sa de a se ambogatii cat mai usor practica un adaos comercial cat mai favorabil
sie-si dupa preceptul instinctual,,sa fiu cat mai smecher”.Nefiind producator
de marfuri are libertate nelimitata an piata,si reuseste prin artificii de
publicitate si comert pe credit, sa sufoce orice producator de marfuri care
ar putea sa ai strice pretul.Si astfel comerciantul licit este marginalizat
si scos din piata.Odata acaparata piata de comercianti iliciti,inflatia este
la ea acasa,nu rezista nici un guvernant coruptiei,iar magnatii dirijeaza
politica an stat.Toate sant bune pana cand puterea de cumparare a masei de
consumatori scade sub necesarul lor de trai.Atunci ancepe nebunia.Guvernantii
aserviti intereselor lor din piata si intereselor celor care i-au urcat an
functii sant depasiti de situatie,relatiile dintre clasele sociale devin
progresiv violente si cei multi prin forta lucrurilor fac ordine an societate,
adica schimba regimul politic si trec la o noua ordine an relatiile de
comert ale vietii economicosociale.Turnul Babel se daramA iar trecutul
face judecata de apoi.Si an fata lui nu raman decat cei care
fac negot cinstit.
CAUZELE CRIZEI ECONOMICE DIN ROMANIA
Legea liberalizarii preturilor,care a determinat aparitia si
cresterea inflatiei peste nivelul masei monetare din pita,
Legea licitatiilor publice care a permis firmelor sa acceseze
bugetul statului la preturi exorbitante,contra unor comisioane
destul de consistente,
Legea contabilitatii care nu prevede controlul juridic asupra documentelor
justificative pe baza carora se fac anregistrarile an documentele
contabile.
Legea liberalizarii preturilor,care a determinat aparitia si
cresterea inflatiei peste nivelul masei monetare din pita,
Legea licitatiilor publice care a permis firmelor sa acceseze
bugetul statului la preturi exorbitante,contra unor comisioane
destul de consistente,
Legea contabilitatii care nu prevede controlul juridic asupra documentelor
justificative pe baza carora se fac anregistrarile an documentele
contabile.
PRETUL
Este,an conditii morale, expresia baneasca a valorii marfii.
An conditii imorale,pretul este imoral si este virusul crizei economice.
Goana dupa profit fara munca a antunecat todeauna mintea individului uman.
Viata a demonstrat ca atunci cand comerciantul este lasat sa-si construiasca
pretul marfii peste valoarea muncii necesara producerii si vanzarii consumatorului
valoarea preturilor marfurilor din piata a ajuns sa depaseasca valoarea banilor
detinuti de consumatori.Marea masa de consumatori saraceste,bugetul rezultat din
taxe si impozite scade,ca urmare a coruperii guvernantilor de catre intermediari,
interesul social este anlocuit de guvernantii corupti
cu interesul talharilor din comert,populatia emigreaza spre alte orizonturi mai
bune si societatea se destrama.Singura solutie pentru perpetuarea civilizatiei
umane fara sincope, este ampamantenirea adaosului comercial total pe
unitatea de marfa, de maxim 10%.
An conditii imorale,pretul este imoral si este virusul crizei economice.
Goana dupa profit fara munca a antunecat todeauna mintea individului uman.
Viata a demonstrat ca atunci cand comerciantul este lasat sa-si construiasca
pretul marfii peste valoarea muncii necesara producerii si vanzarii consumatorului
valoarea preturilor marfurilor din piata a ajuns sa depaseasca valoarea banilor
detinuti de consumatori.Marea masa de consumatori saraceste,bugetul rezultat din
taxe si impozite scade,ca urmare a coruperii guvernantilor de catre intermediari,
interesul social este anlocuit de guvernantii corupti
cu interesul talharilor din comert,populatia emigreaza spre alte orizonturi mai
bune si societatea se destrama.Singura solutie pentru perpetuarea civilizatiei
umane fara sincope, este ampamantenirea adaosului comercial total pe
unitatea de marfa, de maxim 10%.
PROGRAMUL POLITIC CONSONANTIST
CONSONANTISMUL
Este principiul potrivit caruia nimic nu poate fi sustenabil an plan natural
sau sociospiritual cu o organizare a evolutiei de la simplu la complex an
afara legilor generale ale universului.A nu tine cont ca orice actiune
individuala sau de grup,din cotidian,poate genera reactia unei contrarii din realitatea
virtuala cu efecte asupra cui o determina,anseamna incultura.
Consonantismul presupune punerea an acord a cotidianului cu legile firii
si a atitudini sociospirituale cu legile morale astfel ancat societatea
sa dobandeasca trasaturi morale si fiecare individ sa beneficieze de
un model de a fi moral.Societatea care nu ofera tuturor indivizilor cadrul propice
spre a fi antr-un climat social care sa le ofere satisfactia vietii traite,se
destrama.A lasa ca viata economicosociala sa se desfasoare dupa legea junglei
anseamna autodistrugerea civilizatiei si a timpului irosit cu ea.
Dar si a guverna viata economicosociala dupa placul unuia, anseamna tiranie si esec.
Numai guvernarea an spiritul legilor generale ale universului poate asigura un viitor
stabil si performanta sociala antr-o lume mai buna.
Necesitatea de a fi a ordinii si armoniei an Univers nu poate accepta
nici o ambitie an afara principiilor impuse de Legile Generale
ale Universului.Oricata fatada si-ar face cei care practica escrocheria
sociomorala tot nu se pun pe bune cu trecutul lumii
care ai urmareste pas cu pas si ai impoziteaza dupa gravitatea faptelor.
Individul,ca si societatea, poate sa asi construiasca un viitor care
sa ai ofere o satisfactie pe masura asteptarilor, decat daca tine cont de
legile care ai guverneaza viata.
SOCIETATEA CONSONANTISTA
Este societatea an care legile sociale sant acordate cu legile generale
ale Universului si al carui scop este,pe langa progresul tehnologic,
implementarea Calitatii de Om an fiecare individ uman.Economia cu un adaos
comercial maxim de10% si un impozit pe profit de 15%,procente care satisfac
legile morale ale vietii economicosociospirituale,nu mai frizeaza ambogatirea
unora saracindu-i pe altii iar autoritatea publica este obligata sa asi
exercite puterea an satisfacerea necesitatii de a fi a Omului an societate.
La baza economiei consonantiste sta proprietatea privata care da posibilitatea
fiecarui individ uman sa se manifeste plenar an orizontul socioprofesional si care
al sustine an demersul sau de a fi.Educatia este un bun al tuturor si obligatorie
pentru toti membrii societatii.Promovarea individului uman an ierarhia sociala
se face numai pe baza de documente de absolvire a studiilor necesare si concurs.
Piata este dirijata an interesul uman ,iar necesarul tehnologic de
sustinerea vietii economico sociale la standarde din ce an ce mai ridicate.
Oamenii politici asi desfasoara activitatea decat an forul legislativ si la
presedentie si sant consiliati de functionari publici, specialisti an legislatie
si domenii de activitate.An societatea consonantista politicienii nu mai fac
legile pentru ei ci pentru popor.Administratia,la toate nivelele,este depolitizata.
Nici un cetatean nu beneficiaza de imunitate si nici de alte drepturi speciale.
Profesia este singurul criteriu de apreciere baneasca an raport cu munca depusa
si importanta sociala a muncii.Piata este organizata sa sustina productia de
marfuri atohtona si progresul tehnologic an toate domeniile de activitate.O
societate cu salariati putini nu are cum sa sustina piata cu bani la nivelul
volumului de marfuri..De protectie sociala
beneficiaza numai aceia care au nevoie stringenta de ea.Autoritatea publica
pune an aplicare legile parlamentului si fiecare functionar raspunde an fata
legii de modul an care asi andeplineste atributiile de serviciu.An societatea
consonantista legile generale ale Universului constituie conceptia generala
despre lume si viata si sant explicitate pe antelesul tuturor de sistemul
educational si mas-media.
Istoria demonstreaza ca societatile care nu au tinut cont de legile naturii
care guverneaza viata economicosociospirituala au intrat an faliment si sau
destramat una cate una facand loc unor alte anceputuri care au constituit o
frana an dezvoltarea civilizatiei umane.
Este principiul potrivit caruia nimic nu poate fi sustenabil an plan natural
sau sociospiritual cu o organizare a evolutiei de la simplu la complex an
afara legilor generale ale universului.A nu tine cont ca orice actiune
individuala sau de grup,din cotidian,poate genera reactia unei contrarii din realitatea
virtuala cu efecte asupra cui o determina,anseamna incultura.
Consonantismul presupune punerea an acord a cotidianului cu legile firii
si a atitudini sociospirituale cu legile morale astfel ancat societatea
sa dobandeasca trasaturi morale si fiecare individ sa beneficieze de
un model de a fi moral.Societatea care nu ofera tuturor indivizilor cadrul propice
spre a fi antr-un climat social care sa le ofere satisfactia vietii traite,se
destrama.A lasa ca viata economicosociala sa se desfasoare dupa legea junglei
anseamna autodistrugerea civilizatiei si a timpului irosit cu ea.
Dar si a guverna viata economicosociala dupa placul unuia, anseamna tiranie si esec.
Numai guvernarea an spiritul legilor generale ale universului poate asigura un viitor
stabil si performanta sociala antr-o lume mai buna.
Necesitatea de a fi a ordinii si armoniei an Univers nu poate accepta
nici o ambitie an afara principiilor impuse de Legile Generale
ale Universului.Oricata fatada si-ar face cei care practica escrocheria
sociomorala tot nu se pun pe bune cu trecutul lumii
care ai urmareste pas cu pas si ai impoziteaza dupa gravitatea faptelor.
Individul,ca si societatea, poate sa asi construiasca un viitor care
sa ai ofere o satisfactie pe masura asteptarilor, decat daca tine cont de
legile care ai guverneaza viata.
SOCIETATEA CONSONANTISTA
Este societatea an care legile sociale sant acordate cu legile generale
ale Universului si al carui scop este,pe langa progresul tehnologic,
implementarea Calitatii de Om an fiecare individ uman.Economia cu un adaos
comercial maxim de10% si un impozit pe profit de 15%,procente care satisfac
legile morale ale vietii economicosociospirituale,nu mai frizeaza ambogatirea
unora saracindu-i pe altii iar autoritatea publica este obligata sa asi
exercite puterea an satisfacerea necesitatii de a fi a Omului an societate.
La baza economiei consonantiste sta proprietatea privata care da posibilitatea
fiecarui individ uman sa se manifeste plenar an orizontul socioprofesional si care
al sustine an demersul sau de a fi.Educatia este un bun al tuturor si obligatorie
pentru toti membrii societatii.Promovarea individului uman an ierarhia sociala
se face numai pe baza de documente de absolvire a studiilor necesare si concurs.
Piata este dirijata an interesul uman ,iar necesarul tehnologic de
sustinerea vietii economico sociale la standarde din ce an ce mai ridicate.
Oamenii politici asi desfasoara activitatea decat an forul legislativ si la
presedentie si sant consiliati de functionari publici, specialisti an legislatie
si domenii de activitate.An societatea consonantista politicienii nu mai fac
legile pentru ei ci pentru popor.Administratia,la toate nivelele,este depolitizata.
Nici un cetatean nu beneficiaza de imunitate si nici de alte drepturi speciale.
Profesia este singurul criteriu de apreciere baneasca an raport cu munca depusa
si importanta sociala a muncii.Piata este organizata sa sustina productia de
marfuri atohtona si progresul tehnologic an toate domeniile de activitate.O
societate cu salariati putini nu are cum sa sustina piata cu bani la nivelul
volumului de marfuri..De protectie sociala
beneficiaza numai aceia care au nevoie stringenta de ea.Autoritatea publica
pune an aplicare legile parlamentului si fiecare functionar raspunde an fata
legii de modul an care asi andeplineste atributiile de serviciu.An societatea
consonantista legile generale ale Universului constituie conceptia generala
despre lume si viata si sant explicitate pe antelesul tuturor de sistemul
educational si mas-media.
Istoria demonstreaza ca societatile care nu au tinut cont de legile naturii
care guverneaza viata economicosociospirituala au intrat an faliment si sau
destramat una cate una facand loc unor alte anceputuri care au constituit o
frana an dezvoltarea civilizatiei umane.
POLITICA ECONOMICOSOCIALA CONSONANTISTA
Se bazeaza pe armonizarea necesitatilor indivizilor umani cu legile
evolutiei sociospirituale a Calitatii de Om a Universului, care sant:
-legea adaptarii relatiilor sociale la necesitatile morale,
-legea satisfacerii necesitatii de a fi a Omului an viata sociala,
-legea demersului individului uman anspre Calitatea de Om.
Aseste legi sant satisfacute de institutiile statului care au rostul
de a conduce societatea umana anspre Calitatea de Om.Orice abatere
de la acest deziderat conduce societatea umana la destramare si pe
politicieni la esafodul judecatii de apoi..
Se bazeaza pe armonizarea necesitatilor indivizilor umani cu legile
evolutiei sociospirituale a Calitatii de Om a Universului, care sant:
-legea adaptarii relatiilor sociale la necesitatile morale,
-legea satisfacerii necesitatii de a fi a Omului an viata sociala,
-legea demersului individului uman anspre Calitatea de Om.
Aseste legi sant satisfacute de institutiile statului care au rostul
de a conduce societatea umana anspre Calitatea de Om.Orice abatere
de la acest deziderat conduce societatea umana la destramare si pe
politicieni la esafodul judecatii de apoi..
LEGILE ECONOMIEI UNIVERSALE
Consumul antretine productia de marfuri.
Pretul fortei de munca creste sau reduce consumul de marfuri.
Calitatea fortei de munca creste sau reduce productivitatea
muncii.
Omul este singurul factor natural care poate
determina practicarea unui adaos commercial moral.(max10%).
Orice act de comert trebuie sa satisfaca obligatoriu
necesitatea umana a societatii.
Consumul antretine productia de marfuri.
Pretul fortei de munca creste sau reduce consumul de marfuri.
Calitatea fortei de munca creste sau reduce productivitatea
muncii.
Omul este singurul factor natural care poate
determina practicarea unui adaos commercial moral.(max10%).
Orice act de comert trebuie sa satisfaca obligatoriu
necesitatea umana a societatii.
CONFIGURATIA CONDUCERII POLITICE CONSONANTISTE
Parlamentul este bicameral:
Senatul este alcatuit din presedintii consiliilor judetene.
Camera deputatilor este alcatuita din primarii care sant la
al treilea mandat.
comisiile parlamentare sant constituite din functionari publici
cu cel putin 15 ani de experienta an domeniu,alesi pe baza de concurs.
Partidele politice asi desfasoara activitatea an afara puterii executive si
rolul lor este de a gasii solutii la problemele curente ale vietii
economico sociale pe care le transmit reprentantilor lor an parlament.
Presedintele este ales uninominal de popor si rostul lui este
de a desemna premierul la propunerea senatului,de a angaja tara an
relatiile internationale,la propunerea parlamentului,si de a veghea la
respectarea legilor sociale si morale de catre institutiile statului.
Guvernul este apolitic,prefectii sant apolitici.Guvernul elaboreaza
normele de aplicare a legilor facute de parlament,gestioneaza banul
public si elaboreaza strategii de dezvoltare economicosociala pe
termen mediu si lung pe care le propune parlamentului spre dezbatere
si aprobare.
Parlamentul este bicameral:
Senatul este alcatuit din presedintii consiliilor judetene.
Camera deputatilor este alcatuita din primarii care sant la
al treilea mandat.
comisiile parlamentare sant constituite din functionari publici
cu cel putin 15 ani de experienta an domeniu,alesi pe baza de concurs.
Partidele politice asi desfasoara activitatea an afara puterii executive si
rolul lor este de a gasii solutii la problemele curente ale vietii
economico sociale pe care le transmit reprentantilor lor an parlament.
Presedintele este ales uninominal de popor si rostul lui este
de a desemna premierul la propunerea senatului,de a angaja tara an
relatiile internationale,la propunerea parlamentului,si de a veghea la
respectarea legilor sociale si morale de catre institutiile statului.
Guvernul este apolitic,prefectii sant apolitici.Guvernul elaboreaza
normele de aplicare a legilor facute de parlament,gestioneaza banul
public si elaboreaza strategii de dezvoltare economicosociala pe
termen mediu si lung pe care le propune parlamentului spre dezbatere
si aprobare.
CAUZELE CRIZEI ECONOMICE DIN ROMANIA
Legea liberalizarii preturilor,care a determinat aparitia si
cresterea inflatiei peste nivelul masei monetare din pita,
Legea licitatiilor publice care a permis firmelor sa acceseze
bugetul statului la preturi exorbitante,contra unor comisioane
destul de consistente,
Legea contabilitatii care nu prevede controlul juridic asupra documentelor
justificative pe baza carora se fac anregistrarile an documentele
contabile.
Legea liberalizarii preturilor,care a determinat aparitia si
cresterea inflatiei peste nivelul masei monetare din pita,
Legea licitatiilor publice care a permis firmelor sa acceseze
bugetul statului la preturi exorbitante,contra unor comisioane
destul de consistente,
Legea contabilitatii care nu prevede controlul juridic asupra documentelor
justificative pe baza carora se fac anregistrarile an documentele
contabile.
VALORILE SOCIETATII CONSONANTISTE
Recunoasterea culturala
- limba
- obiceiuri
- aspiratii.
Viata economicosociala morala
- adaosul commercial total=10%
- salarizarea muncii dupa calitatea profesionala
- cuantumul pensiei dupa durata de cotizare.
CRIZA ECONOMICA
Este efectul canibalismului sociospiritual.Comerciantii an cardasie cu guvernantii
pusi pe capatuiala conduc economia sociala an interes meschin.Cei care nu au simtul
masurii initiaza afaceri imorale orientate spre sustinerea unui mers al lucrurilor
contrar legilor naturale de a fi a societatii umane.Guvernantii care nu dau nici
un ban pe interesul social deoarece au tradat ancrederea poporului elaboreaza norme de
conduita economica evazive, capabile sa asigure protectie hotilor fara orizont.Furtul
banului din piata,distrugerea capacitatilor de productie autohtone si angenuncherea
poporului an fata unor entitati malefice determina aparitia crizei
economice cu efecte imprevizibile asupra maselor sociale afectate.Birocratia,hotia si
tradarea politica a poporului,an calitate de forme de manifestare a canibalismului
sociospiritual,au generat todeauna ideologii extremiste care s-au materializat de-a
lungul istoriei an stari de lucruri si evenimente extrem de nocive civilizatiei umane.
Recunoasterea culturala
- limba
- obiceiuri
- aspiratii.
Viata economicosociala morala
- adaosul commercial total=10%
- salarizarea muncii dupa calitatea profesionala
- cuantumul pensiei dupa durata de cotizare.
CRIZA ECONOMICA
Este efectul canibalismului sociospiritual.Comerciantii an cardasie cu guvernantii
pusi pe capatuiala conduc economia sociala an interes meschin.Cei care nu au simtul
masurii initiaza afaceri imorale orientate spre sustinerea unui mers al lucrurilor
contrar legilor naturale de a fi a societatii umane.Guvernantii care nu dau nici
un ban pe interesul social deoarece au tradat ancrederea poporului elaboreaza norme de
conduita economica evazive, capabile sa asigure protectie hotilor fara orizont.Furtul
banului din piata,distrugerea capacitatilor de productie autohtone si angenuncherea
poporului an fata unor entitati malefice determina aparitia crizei
economice cu efecte imprevizibile asupra maselor sociale afectate.Birocratia,hotia si
tradarea politica a poporului,an calitate de forme de manifestare a canibalismului
sociospiritual,au generat todeauna ideologii extremiste care s-au materializat de-a
lungul istoriei an stari de lucruri si evenimente extrem de nocive civilizatiei umane.
ADAOSUL COMERCIAL,
AN CADRUL ECONOMIEI DE PIATA.
Adaosul comercial limitat determina:
-Economie morala,
-Cresterea sustinuta a productivitatii
muncii.
-Dezvoltarea tehnologica a vietii
economicosociale.
-Integrare socioculturala,
-Toleranta rasiala.
Adaosul comercial nelimitat determina:
-Crima organizata,
-Economie speculativa,
-Criza economica,
-Dezintegrare socioculturala,
-Rasism,
AN CADRUL ECONOMIEI DE PIATA.
Adaosul comercial limitat determina:
-Economie morala,
-Cresterea sustinuta a productivitatii
muncii.
-Dezvoltarea tehnologica a vietii
economicosociale.
-Integrare socioculturala,
-Toleranta rasiala.
Adaosul comercial nelimitat determina:
-Crima organizata,
-Economie speculativa,
-Criza economica,
-Dezintegrare socioculturala,
-Rasism,
SOLUTIILE ECONOMICO SOCIALE CONSONANTISTE
-economia consonantista se bazeaza an principiu pe proprietatea
privata administrata an scopul de a obtine venit an conditii
morale.Proprietatea statului este de utilitate publica si este
administrata doar an scopul de a satisface necesitati publice.
-otice mijloc de productie al statului este concesionat initiativei
private, gratuit.
-economia este organizata pe principiul holdingului local care sa
valorifice optim potentialul economic local si national.
-salariul minim este egal cu de doua ori contravaloarea utilitatilor
unei familii care locuieste la bloc,pe timp de iarna.
-punctul de pensie este egal cu 60% din salariul mediu pe economie.
-varsta de pensionare este de 60 de ani.
-ICM este de 1% si se introduce an pretul de cost al marfurilor si
serviciilor.Fiecare produs are afisat pe eticheta pretul de cost,
sau de import dupa ce i s-a aplicat cota ICM.
-elementele pretului de cost pe economie sant:-cheltuielile materiale,
-cheltuielile cu forta de munca,-venit.5% si –ICM .
-nici un contract de licitatie publica nu se ancheie la un pret mai mare
decat pretul cel mai mic din piata.
-pentru prevenirea coruptiei si a crizei economice adaosul commercial
total,peste pretul de cost sau de import, este de 10%.
-salarizarea se face pe baza calitatii profesionale,dovedita cu
documente de absolvire si rezultatul concursului pe post obtinut
cu ocazia testarii profesionale.
-anvatamantul obligatoriu este de 12 ani si este gratuit.
-inovatia si inventia sant proprietatea autorului,iar profitul
obtinut din comercializarea lor nu este impozabil.
-munca necalificata este interzisa.
-durata zilei de lucru este de 8 ore.Ziua de lucru poate fi prelungita
numai an caz de calamitati naturale.
-impozitul pe venit este unic si este de 15%.
-impozitul pe avere este unic si este de 0,05%.
-evaziunea fiscala este infractiune grava.
-pensia minima este egala cu salariul minim si,de la aceasta, se
calculeaza functie de durata de cotizare.La pensia minima se anscriu
doar cei care au cotizat cel putin 10 ani.Nici o pensie de invaliditate
nu poate depasi pensia minima.
-toti functionarii din institutiile publice centrale si locale si
din agentii economici cu capital de stat sant profesionisti si nu
sant aserviti nici unui partid politic.
-premierul este numit si demis de presedinte decat la propunera majoritatii
parlamentare.
-statul crediteaza,prin CEC,fiecare agent economic,fara dobanda.
-majoritatea parlamentara,rezultata din alegeri,este oblgata,ca prin masuri
legislative,sa
asigure cresterea economica an fiecare an.Majoritatea care nu a realizat
crestere economica este dizolvata de presedinte si pe baza propunerilor
reiesite din sedinta comuna a celor doua camere presedintele desemneaza
alta majoritate cu angajament pentru 1 an,pana la urmatoarele alegeri.
-politicienii sant:primari si presedinti de consilii judetene,
si sant,an teritoriu, reprezentantii majoritatii parlamentare
iar an parlament reprezentantii partidelor care i-au promovat.
-parlamentarii sant: an senat presedintii consiliilor judetene iar
an camera deputatilor primarii cu cel putin trei mandate.
-presedintele este ales din 10 an 10 ani si are dreptul la un singur
mandat.An caz de abuzz anserviciu poate fi destituit de popor,prin
referendum initiat de societatea civila,cu majoritatea electoratului.
-alegerile locale se fac din 4 an 4 ani.
-puterile an stat sant:-legislativa,executiva,judecatoreasca si
morala pe care si-o asuma presedintele ca una dintre atributii.
-economia consonantista se bazeaza an principiu pe proprietatea
privata administrata an scopul de a obtine venit an conditii
morale.Proprietatea statului este de utilitate publica si este
administrata doar an scopul de a satisface necesitati publice.
-otice mijloc de productie al statului este concesionat initiativei
private, gratuit.
-economia este organizata pe principiul holdingului local care sa
valorifice optim potentialul economic local si national.
-salariul minim este egal cu de doua ori contravaloarea utilitatilor
unei familii care locuieste la bloc,pe timp de iarna.
-punctul de pensie este egal cu 60% din salariul mediu pe economie.
-varsta de pensionare este de 60 de ani.
-ICM este de 1% si se introduce an pretul de cost al marfurilor si
serviciilor.Fiecare produs are afisat pe eticheta pretul de cost,
sau de import dupa ce i s-a aplicat cota ICM.
-elementele pretului de cost pe economie sant:-cheltuielile materiale,
-cheltuielile cu forta de munca,-venit.5% si –ICM .
-nici un contract de licitatie publica nu se ancheie la un pret mai mare
decat pretul cel mai mic din piata.
-pentru prevenirea coruptiei si a crizei economice adaosul commercial
total,peste pretul de cost sau de import, este de 10%.
-salarizarea se face pe baza calitatii profesionale,dovedita cu
documente de absolvire si rezultatul concursului pe post obtinut
cu ocazia testarii profesionale.
-anvatamantul obligatoriu este de 12 ani si este gratuit.
-inovatia si inventia sant proprietatea autorului,iar profitul
obtinut din comercializarea lor nu este impozabil.
-munca necalificata este interzisa.
-durata zilei de lucru este de 8 ore.Ziua de lucru poate fi prelungita
numai an caz de calamitati naturale.
-impozitul pe venit este unic si este de 15%.
-impozitul pe avere este unic si este de 0,05%.
-evaziunea fiscala este infractiune grava.
-pensia minima este egala cu salariul minim si,de la aceasta, se
calculeaza functie de durata de cotizare.La pensia minima se anscriu
doar cei care au cotizat cel putin 10 ani.Nici o pensie de invaliditate
nu poate depasi pensia minima.
-toti functionarii din institutiile publice centrale si locale si
din agentii economici cu capital de stat sant profesionisti si nu
sant aserviti nici unui partid politic.
-premierul este numit si demis de presedinte decat la propunera majoritatii
parlamentare.
-statul crediteaza,prin CEC,fiecare agent economic,fara dobanda.
-majoritatea parlamentara,rezultata din alegeri,este oblgata,ca prin masuri
legislative,sa
asigure cresterea economica an fiecare an.Majoritatea care nu a realizat
crestere economica este dizolvata de presedinte si pe baza propunerilor
reiesite din sedinta comuna a celor doua camere presedintele desemneaza
alta majoritate cu angajament pentru 1 an,pana la urmatoarele alegeri.
-politicienii sant:primari si presedinti de consilii judetene,
si sant,an teritoriu, reprezentantii majoritatii parlamentare
iar an parlament reprezentantii partidelor care i-au promovat.
-parlamentarii sant: an senat presedintii consiliilor judetene iar
an camera deputatilor primarii cu cel putin trei mandate.
-presedintele este ales din 10 an 10 ani si are dreptul la un singur
mandat.An caz de abuzz anserviciu poate fi destituit de popor,prin
referendum initiat de societatea civila,cu majoritatea electoratului.
-alegerile locale se fac din 4 an 4 ani.
-puterile an stat sant:-legislativa,executiva,judecatoreasca si
morala pe care si-o asuma presedintele ca una dintre atributii.
SALARIZAREA
Se face an cadrul grilei de salarizare, dupa:
-cantitatea fizica a muncii,
-cantitatea sociospirituala a muncii si
-calitatea muncii.
Cantitatea fizica a muncii vizeaza efortul personal an realizarea normei
de munca.
Cantitatea sociospirituala a muncii se refera la necesarul de implicare a
capacitatilor intelectuale si morale ale salariatului.
Calitatea muncii se refera la performanta realizata an procesul
muncii.
Orice depasire a normei de munca este interzisa.Munca peste norma de
munca se numeste munca fortata si aduce atingere
dreptului la odihna al salariatului.
Cele trei criterii care concureaza la stabilirea salariului de baza al oricarui
salariat satisfac ampreuna necesitatea individului uman de a fi
recunoscut conform competentelor sale,dar al si obliga sa presteze
o munca de calitate care sa-i justifice salariul.
Grila de salarizare.
Salariul minim pe economie trebuie sa fie egal cu pensia minima si
cu de doua ori pretul utilitatilor standard necesar unei familii.Acesta se
actualizeaza semestrial sau annual,an functie de
cresterea economica.
Principiile de baza dupa care se face salarizarea sant: principiul studiilor
prevazute de fisa postului si principiul competentei pe post.(singura
discriminare morala).
Munca necalificata este interzisa.
Munca suplimentara este interzisa,cu exceptia cazurilor de forta majora
si este recompensata cu timp liber dublu.
Salariul minim al primeste salariatul cu studii gimnaziale calificat.
Salariatul cu studii medii porneste de la 1,5 salariul minim.
Salariatul cu studii superioare porneste de la 1,5 salariul cu studii
medii.
Salariatul cu annalte studii porneste de la 1,5 salariul cu studii
superioare.
Singurul spor care se acorda este sporul de vechime.
Se face an cadrul grilei de salarizare, dupa:
-cantitatea fizica a muncii,
-cantitatea sociospirituala a muncii si
-calitatea muncii.
Cantitatea fizica a muncii vizeaza efortul personal an realizarea normei
de munca.
Cantitatea sociospirituala a muncii se refera la necesarul de implicare a
capacitatilor intelectuale si morale ale salariatului.
Calitatea muncii se refera la performanta realizata an procesul
muncii.
Orice depasire a normei de munca este interzisa.Munca peste norma de
munca se numeste munca fortata si aduce atingere
dreptului la odihna al salariatului.
Cele trei criterii care concureaza la stabilirea salariului de baza al oricarui
salariat satisfac ampreuna necesitatea individului uman de a fi
recunoscut conform competentelor sale,dar al si obliga sa presteze
o munca de calitate care sa-i justifice salariul.
Grila de salarizare.
Salariul minim pe economie trebuie sa fie egal cu pensia minima si
cu de doua ori pretul utilitatilor standard necesar unei familii.Acesta se
actualizeaza semestrial sau annual,an functie de
cresterea economica.
Principiile de baza dupa care se face salarizarea sant: principiul studiilor
prevazute de fisa postului si principiul competentei pe post.(singura
discriminare morala).
Munca necalificata este interzisa.
Munca suplimentara este interzisa,cu exceptia cazurilor de forta majora
si este recompensata cu timp liber dublu.
Salariul minim al primeste salariatul cu studii gimnaziale calificat.
Salariatul cu studii medii porneste de la 1,5 salariul minim.
Salariatul cu studii superioare porneste de la 1,5 salariul cu studii
medii.
Salariatul cu annalte studii porneste de la 1,5 salariul cu studii
superioare.
Singurul spor care se acorda este sporul de vechime.
GRILA DE PLATA A PENSIILOR
Pensia minima o primeste salariatul cu 10 ani de vechime an munca
indifferent cu cat a cotizat.
Cel care a cotizat 15 ani primeste 1,5 x pensia minima.
Cel care a cotizat 20 de ani primeste contravaloarea a doua pensii minime.
Cel care a cotizat 30 de ani primeste contravaloarea a trei pensii minime.
Cel care a cotizat 40 de ani primeste contravaloarea a patru pensii minime.
Nu se ia an considerare suma cu care a contribuit fiecare deoarece se aplica
principiul solidaritatii sociale.
Pensia minima o primeste salariatul cu 10 ani de vechime an munca
indifferent cu cat a cotizat.
Cel care a cotizat 15 ani primeste 1,5 x pensia minima.
Cel care a cotizat 20 de ani primeste contravaloarea a doua pensii minime.
Cel care a cotizat 30 de ani primeste contravaloarea a trei pensii minime.
Cel care a cotizat 40 de ani primeste contravaloarea a patru pensii minime.
Nu se ia an considerare suma cu care a contribuit fiecare deoarece se aplica
principiul solidaritatii sociale.
PRINCIPIILE PRESEDINTELUI
@ Antretinerea ecchilibrului antre clasele sociale.
@ Antretinerea echilibrului antre generatii.
@ Antretinerea unei vieti economicosociale morale.
-adaosul comercial total pe produs =10%
-impozitul pe profit =15%
-impozitul pe circulatia marfurilor =1%
-impozitul pe avere =1%*
-impozitul pe produsul destinat satisfacerii viciului =100%
@ Antretinerea ecchilibrului antre clasele sociale.
@ Antretinerea echilibrului antre generatii.
@ Antretinerea unei vieti economicosociale morale.
-adaosul comercial total pe produs =10%
-impozitul pe profit =15%
-impozitul pe circulatia marfurilor =1%
-impozitul pe avere =1%*
-impozitul pe produsul destinat satisfacerii viciului =100%
-impunerea normativelor de pret pentru materii prime,
energie si forta de munca functie de interesul social.
@ Antretinerea unor relatii internationale an favoarea
interesului national.
P.S.
A fi moral nu anseamna a-ti antoarce si obrazul celalalt celui
care te batjocoreste ci a-l distruge cu orice mijloc.Porunca
este >cinsteste-ti aproapele, nu batjocoreste-ti aproapele<
si porunca nu este obligatorie doar pentru unii.
@ Antretinerea unor relatii internationale an favoarea
interesului national.
P.S.
A fi moral nu anseamna a-ti antoarce si obrazul celalalt celui
care te batjocoreste ci a-l distruge cu orice mijloc.Porunca
este >cinsteste-ti aproapele, nu batjocoreste-ti aproapele<
si porunca nu este obligatorie doar pentru unii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu